STRUGURII, O MINĂ DE ANTIOXIDANŢI, PRIETEN AL INIMII ŞI PROTECTOR ÎMPOTRIVA CANCERULUI!
Strugurii sunt deosebit de bogaţi în flavonoide foarte puternice şi în proteine protectoare pentru sistemul cardiovascular.
Unul dintre pigmenţii conţinuţi de struguri roşii (nu şi cei albi) are particularitatea de a regulariza procentul de colesterol din sânge şi de a contribui la împiedicarea oxidării colesterolului de tip LDL („colesterolul rău“), fenomen care provoacă depunerea de plăci pe artere şi poate duce chiar la obturarea acestora.
Strugurele este şi o sursă gogată de potasiu, un factor favorabil sistemului cardiovascular pentru efectul său protector împotriva hipertensiunii.
Aceste calităţi benefice pentru sistemul cardiovascular s-ar datora şi prezenţei resveratrolului, o substanţă căreia i s-au descoperit proprietăţi anticancerigene.
Coaja strugurilor este bogată în această substanţă, care ar putea favoriza prevenirea cancerului. Studiile au arătat că substanţa respectivă permite prevenirea în mod eficace a trei stadii diferite implicate în dezvoltarea cancerului cutanat la şoareci. Această protecţie este exercitată fără nici un efect toxic.
Acest rezultat se explică prin faptul că resveratrolul blochează activitatea unei enzime necesare procesului chimic de instalare a cancerului.
Un alt studiu ar fi demonstrat că, la oamenii care consumă patru pahare de vin roşu pe săptămână, riscurile de a contracta un cancer la prostată se reduc cu 50%.
Cum să consumăm strugurii? Sub formă de fruct sau de vin?
Fructul nu ne permite să profităm în mod suficient de toate binefacerile strugurilor, deoarece ar trebui să se consume o cantitate prea mare. Sucul oferă protecţia necesară, dar cu condiţia să se bea cel puţin 340 ml pe zi. Vinul pare să ofere cel mai înalt grad de protecţie şi eficacitate, dar cei mai mulţi naturopaţi nu recomandă deloc absorbirea unor băuturi conţinând alcool.
Să examinăm mai îndeaproape diferenţa dintre vin şi sucul de struguri.
Vinul e mai puternic decât sucul.
Chiar dacă găsim în sucul de struguri cea mai mare parte a substanţelor complexe foarte puternice prezente în vin, el nu le conţine pe toate. Cercetătorii consideră că trebuie să consumăm de trei ori mai mult suc de struguri decât vin ca să obţinem aceleaşi efecte protectoare. Cele mai multe flavonoide protectoare din struguri sunt prezente în must, amestec de coajă strivită, pulpă, sâmburi (care şi ei conţin substanţe foarte puternice, proantocianidinele) şi codiţe. Fermentarea mustului, în timpul fabricării vinului, are drept efect extragerea unor mari cantităţi de flavonoide, care vor fi prezente în vin. În timp ce sucul care suferă o singură presare, fără fermentaţie, trebuie să se mulţumească doar cu flavonoidele extrase prin procesul de pasteurizare şi transformare.
Consumul moderat de vin este însă inclus în regimul mediteranean, considerat deosebit de favorabil sănătăţii. Considerăm totuşi că persoanele care suferă de tulburări hepatice nu ar trebui să consume vin în mod regulat, fără a-l amesteca cu o treime apă, ceea ce reduce gradul de alcool, şi de a a-l însoţi cu un supliment de armurariu, 3 gelule de 200 mg/zi (1 gelulă înainte de fiecare masă).
Amintim că este posibil să ne bucurăm de beneficiile strugurilor sub formă de suc, dar trebuie să consumăm cantităţi mult mai mari (până la de trei ori mai mult).
În orice caz, dacă obişnuim să consumăm în mod regulat vin, să nu depăşim niciodată cantitatea de un pahar pe zi, pentru femei, şi două pahare pe zi, pentru bărbaţi.
PENTRU SĂNĂTATEA INIMII ŞI PENTRU SCĂDEREA COLESTEROLULUI, CONSUMAŢI ORZ!
În unele regiuni ale lumii, recunoscute pentru procentul mic al bolilor cardiace (îndeosebi Orientul Mijlociu), orzul face parte dintre produsele alimentare de bază.
Nu mai este o legendă, ci un fapt acum recunoscut că orzul este eficace contra bolilor de inimă, constipaţiei şi altor dereglări ale sistemului digestiv; probabil chiar şi împotriva cancerului.
Modul în care orzul reduce procentul sanguin de colesterol este asemănător cu cel al specialităţilor farmaceutice anticolesterol. Trei elemente chimice conţinute în orz frânează sinteza colesterolului LDL de către ficat. Acest tip de colesterol provoacă în vasele sanguine degradări care pot să provoace crize cardiace şi accidente cerebrovasculare.
Orzul este bogat mai ales în tocotrienoli care, la fel ca vitamina E, sunt antioxidanţi foarte puternici. Ba chiar sunt potenţial mai puternici decât vitamina E. Capacitatea lor de a lupta contra radicalilor liberi ar fi cu cel puţin 50% mai mare decât cea a altor forme. Tocotrienolii acţionează pe două fronturi. Mai întâi, contribuie la împiedicarea oxidării radicalilor liberi, un proces care generează colesterolul rău sau LDL. Este vorba de cel ce se depune pe peretele arterelor şi provoacă întărirea care va duce la complicaţii cardiovasculare. Apoi, aceşti antioxidanţi exercită o acţiune asupra ficatului, frânând producerea de colesterol de către organism.
Orzul, ca şi seminţele de in, conţine lignani, care au şi ei o putere antioxidantă şi protejează contra cancerului.
Orzul conţine şi cantităţi foarte mari de seleniu şi de vitamina E. Seleniului i se recunosc, în general, proprietăţi contra cancerului, mai ales când este asociat cu alţi antioxidanţi şi îndeosebi cu vitamina E.
Fibrele solubile conţinute în orz contribuie la scăderea colesterolului, dar se combină în intestin cu unii agenţi cancerigeni şi împiedică absorbţia lor.
În concluzie, a consuma cu regularitate orz este un bun mijloc de a ne controla procentul de colesterol şi de a preveni afecţiunile cardiovasculare. În plus, orzul are proprietăţi excelente de luptă împotriva constipaţiei.
Pe piaţă există mai multe feluri de orz. Trebuie preferat orzul decorticat, pe care îl găsim mai ales la magazinele de alimente naturale. Orzul perlat, pe care îl găsim în majoritatea magazinelor, este un orz care a suferit o rafinare accentuată, în urma căreia a pierdut substanţele nutritive benefice.
CEAPA, UN ALIMENT-MEDICAMENT PRIN EXCELENŢĂ
Reputaţia binefacerilor cepei se pierde în negura timpurilor. În vechea Mesopotamie, se credea că ceapa vindecă totul, iar studiile cele mai recente confirmă din ce în ce mai mult marea diversitate a calităţilor curative şi preventive ale cepei.
În unele regiuni, unde trăiesc multe persoane centenare, ceapa ocupă un loc deosebit în meniul zilnic. Este îndeosebi cazul regiunilor din Europa Centrală.
În urmă cu treizeci de ani, naturopatul Eric Nigelle spunea despre ceapă că este un aliment energetic şi de susţinere şi de un aliment protector, iar conţinutul său în calciu-fosfor este de folos oaselor.
Conjugarea proprietăţilor cepei face din ea un aliment care stimulează digestia, îndeosebi ficatul şi pancreasul, reglează activitatea intestinele, protejează permeabilitatea renală. Ceapa este un diuretic puternic. Ea este un fortifiant general, un agent deosebit de indicat pentru apărarea terenului şi un antibiotic natural.
Conform recomandărilor lui Eric Nigelle, ceapa trebuie să fie considerată un aliment excelent pentru întărirea sistemului imunitar.
Recent, numeroase studii au confirmat calităţile extraordinare ale acestei plante. Astăzi se recunosc cepei proprietăţile sale puternic antioxidante. Este foarte bogată într-o mare varietate de agenţi protectori împotriva cancerului.
Un studiu făcut în Olanda a permis să se demonstreze că, cu cât participanţii consumau ceapă în fiecare zi, cu atât mai mic era riscul de cancer la stomac. Oamenii de ştiinţă cred că protecţia oferită de ceapă se datorează proprietăţilor sale, care împiedică proliferarea celulelor canceroase, dar şi pentru că distruge bacteriile dăunătoare care pot să declanşeze un cancer la stomac.
Ceapa mai este benefică şi la nivelul căilor respiratorii. Ea conţine substanţe sulfurate, care inhibă reacţia alergică inflamatoare, ca în cazurile de astmă.
Proprietăţiile antiinflamatoare ale cepei pot să fie verificate când suntem înţepaţi de o insectă. Simplul frecat cu o feliuţă de ceapă crudă alină durerea şi chiar ar putea să facă să dispară inflamaţia.
Ceapa mai are şi alte proprietăţi, deosebit de benefice la nivel cardiovascular. Ea scade procentul de colesterol şi creşte nivelul „colesterolului bun“, HDL.
În pofida acestor formidabile proprietăţi benefice, s-ar părea totuşi că ceapa nu ar fi recomandată pentru toţi. Persoanele numite de tip „sanguin“, care corespund unui temperament „pita“ în medicina aiurvedică, nu ar trebui să consume ceapă.
Cel mai bun mijloc de a şti dacă ceapa e bună pentru noi este de a consulta un profesionist în medicină naturistă.
MÂNCAŢI UN MĂR PE ZI!
Vechea zicală, conform căreia un măr pe zi alungă medicul, pare perfect justificată şi este din ce în ce mai mult confirmată de numeroase studii ştiinţifice efectuate asupra acestui aliment-minune.
În măr se găseşte o cantitate mare de elemente nutritive, adică o abundenţă de săruri minerale, vitamine şi alte substanţe diverse.
Cercetări recente au demonstrat că mărul are proprietăţi care protejează sistemul cardiovascular, precum şi puterea de a inhiba celulele canceroase.
Quercetina este una dintre substanţele antioxidante identificate în măr. Această substanţă poate să împiedice moleculele de oxigen să atace celulele organismului.
Cercetări făcute pe o perioadă de douăzeci de ani au demonstrat că persoanele care consumau mai multă quercetină prezentau un risc de maladie cardiovasculară mai mic cu 20% faţă de alte persoane care consumaseră mai puţină. Această experienţă a fost confirmată de diferite alte studii făcute în ţări diferite.
Consumul unui singur măr pe zi aduce cantitatea de cuercetină suficientă pentru a ajunge la rezultatele acestor studii. Este totuşi important să se consume mărul ca un fruct întreg, cu coajă cu tot. Pentru că cea mai mare cantitate a acestei substanţe se află în coajă.
Cum acest fruct este unul dintre cele mai tratate, este la fel de important să se consume, de preferinţă, mere produse biologic sau ecologic (stropit minim şi controlat) sau, dacă nu este posibil să vă procuraţi astfel de fructe, să le spălaţi foarte bine înainte de a le mânca.
În afară de cuercetină, mărul este foarte bogat şi în fibre solubile şi insolubile, îndeosebi pectină.
Aceste fibre ajută organismul să scadă procentul de colesterol, să controleze procentul de glicemie şi oferă o protecţie contra unor tipuri de cancer şi unor infecţii bacteriene.
În rezumat, mărul reduce riscurile cardiovasculare, scade colesterolul din sânge, ţine sub control procentul de glicemie, protejează contra unor tipuri de cancer şi are proprietăţi antibacteriene şi antivirale.
