Ce înseamnă Germisara?Ca tot vorbim despre ea

Antica GERMISARA. TERMELE ROMANE DE LA GEOAGIU-BăI .Rolul termelor romane de la Germisara în dezvoltarea zonei

Cuvântul Germisara este autentic traco-getic, fiind format din două elemente: germ (cald, fierbinte) şi sara (apă).

Astfel, Germisara are corespondentul latinesc Aquae Calidae, iar în limba română Izvoarele Calde.

Conţinutul toponimicului dacic ne indică faptul că băile termale de aici s-au folosit înainte de cucerirea romană.
Pe lîngă rolul lor terapeutic, termele au avut şi unul economic pe care îl vom analiza în numărul viitor al publicaţiei noastre. Este foarte cunoscut efectul curativ antireumatic al apei termale, dar şi utilizarea acesteia în cura internă: afecţiuni ale tubului digestiv, gastrite, boli hepatice, biliare sau urinare.

Aceste calităţi au atras vizitatori de înaltă ţinută încă din perioada romană. A fost cazul a trei dintre guvernatorii Provinciei Dacia, cât şi a mai multor comandanţi de trupe auxiliare din marile oraşe ale acesteia.
Folosirea termelor este certificată şi de existenţa unor construcţii din zid sau săpate în piatră în acest scop.

Putem menţiona bazinul săpat în stâncă similar celui de la Aquae (Călan) cu diametrul de peste 7,5 m. În preajma bazinului şi a celorlalte construcţii din complexul termal s-au mai descoperit: capiteluri de coloane, monede (aruncate probabil în apă de cei ce erau bolnavi ca jertfă pentru însănătoşire) şi o serie de inscripţii închinate zeilor tămăduitori sau protectori ai apelor termale.

Un exemplu în acest sens ni-l oferă magistratul roman Tiberius Iulius Marcellinus, care a închinat un altar lui Hercule, foarte venerat la Germisara.
Cele mai multe inscipţii votive din Germisara au fost dedicate zeilor sănătăţii. Aceştia erau reprezentaţi de nimfe sau neiade, fiinţe nevăzute ce se scăldau în apele termale pentru a le da puteri vindecătoare.

Nimfele au fost adorate de către M. Statius Priscus, guvernatorul Daciei între anii 156 – 162. Pe lângă acesta, în anul 186, questorul numerus-ului din Germisara, P. Aelius Marcellinus, adoră la rândul său „nimfele preasfinte” fiindcă l-au scăpat de la moarte.

Cele mai înălţătoare mulţumiri adresate acestor protectoare ale apelor termale au fost exprimate în 4 versuri gravate pe o piatră descoperită în ruinele băilor.

Versurile erau latineşti,iar în română sună astfel:

„Ţie, regină a apelor, nimfă, podoaba pădurii
Bassus, a cărui rugi tu le-ai primit bucuros
Ţi-a dedicat, dintr-o stană de marmură, altarul acesta
Lângă Germisara ta, pe întinsele culmi!”

An Nou Fericit Tuturor

Dragi cititori al acestui blog,doresc ca şi anul care va veni să vă aducă în suflete,multă sănătate,bucurie,fericire şi tot binele din lume,alături de un sincer şi călduros :La mulţi ani!

Şi in continuare vreau ca şi în două trei cuvinte să spun,ce fel de caracter va avea acest blog!Sunt sigur că foarte mulţi probabil vor spune ca ce i+a trebuit si lui ăsta să-şi facă blog.

E problema e că acest blog va fi unul mai aparte,datorită faptului că o să conţină foarte multe teme şi aspecte culturale,ştiinţifice,precum şi o serie de creatii artistice şi literare propii.

In ceea ce va urma am sa va spun şi cateva cuvinte despre mine şi despre activitatea mea publicistica şi ştiinţifică.

Ne vom revedea în cel mai scurt timp.

Pana atunci să auyim de bine.